Am fost în frecvență

Adunarea Generală a Radiocublui CSM Bistrița a venit și a trecut. Vremea dezbaterilor s-a scurs, a venit timpul să tragem concluziile și să vedem cum purcedem mai departe. Așa cum spunea un distins coleg, Bistrița este „un exemplu al procesului de vindecare…”: din ce în ce mai mulți radioamatori din YO se adună săptămânal la emisiunile QTC-ului duminical al YO5KUC, iar acum, cu ocazia „ageului” am avut surpriza să primim oaspeți la care nu ne-am așteptat. Radioamatori care nu sunt membri ai radioclubului au sosit ieri la Bistrița onorându-ne cu prezența lor și îmbogățind pestrița adunare cu accente inedite. Asta apropos de diversitate și de modul în care ar trebui să o celebrăm. Am existat dezbateri — voci aprinse într-un canon polifonic cu accente locale delicioase; au fost prezentate proiecte tehnice și idei de proiecte, am vorbit despre Friedrichshafen și despre alte excursii exotice, am pus la cale planuri pentru ca apoi să ne răzgândim, luând în final decizii cu totul neașteptate, ne-am hotărât în plen asupra unor lucruri și am finalizat mai puțin plăcut în privința altora… toate ocazii în care polifonia de care aminteam mai devreme s-a stins și a cedat locul concentrării mute, întrerupte din când în când doar de squelch-ul stației vreunui pasionat care, fără voia lui, ne punea discret… purtătoare; am strâns mâini, am îmbrățișat și am fost îmbrățișat de sosire, de plecare, am consumat lichide extrem de incolore, am aflat lucruri inedite despre cultura Ardealului și elemente unice de comunicare în șapte cuvinte de câte două litere, am fost ridicat în brațe, am simțit căldură și prietenie. De fapt, singurul lucru cu adevărat important….

Cunosc bine drumul până la Bistrița. Din adolescența pe care mi-am consumat-o în bună parte pe culmile munților Rodnei, am ajuns de multe ori pe acele meleaguri. După o pauză de mai bine de trei decenii, în ultimii doi ani am reînceput să bat drumul Bistriței în calitatea mea de membru al radioclubului YO5KUC. De fiecare dată, cu ocazia adunărilor radioclubului. „Fenomenul Bistrița” de care unii amintesc cu o reverență aproape metafizică nu are nimic magic sau misterios, este consecința exemplului pe care îl dă lucrul bine făcut. Oamenii au nevoie de exemple pozitive și de lideri. Ca atare nu am fost foarte mirat de faptul că participarea la Adunarea Generală de anul acesta a fost considerabil mai mare decât anul trecut. Au fost prezenți peste 30 de radioamatori făcându-mă să afirm, mai în glumă sau mai în serios, că, la anul, ar fi cazul să organizăm un simpozion. Unele voci au fost deja auzite discutând despre necesitatea unei noi întruniri de vară și, de ce nu, ca să închidem bine anul, o reunuine în noiembrie, similară „summit-ului de anul trecut” ar fi deasemenea binevenită.

Agenda de anul acesta a fost, și ea, bogată. Execuția bugetară pe 2015 și planul de buget pe 2016 sunt subiecte mai aride, deși ar trebui remarcat faptul că s-au atins cam toate obiectivele propuse pe 2015 în condițiile unui buget de austeritate. Mai interesante au fost „vedetele” ordinii de zi, dosarul proiectului ARISS, propunerea fiind planificată pentru primăvara acestui an și proiectul „satelit” inițiat de Pavel, YO5QDX, Attila, YO5OLD și Dan, YO5DGE care încearcă să asigure elementele tehnice obligatorii pentru includerea în calendarul ARISS pe 2017. Pavel, YO5QDX (sau Păvăluc așa cum îl alintă cu drag prietenii) a avut ideea genială de a folosi un robot industrial dezafectat în locul rotatorului antenei, element obligatoriu pentru aprobarea dosarului ARISS. Acest proiect reprezintă tema lucrării de masterat a lui Pavel, YO5QDX. Vineri, cu o zi înainte de adunarea generală, ne-am întâlnit mai mulți la sediul radioclubului YO5KUC; întrunirea s-a transformat într-o vânătoare de documentație deoarece ne-a intrigat pe toți protocolul de comunicare serială a servomotoarelor din brațele robotului. Ar trebui spus că entuziasmul nostru a fost alimentat de „kerosenul” pus la dispoziție de un donator anonim, licoare locală care cred că avea un coeficient de detonare apropiat combustibilului amintit. Cei trei (Atti, Pavel, Dan) au reușit, a doua zi, performanța de a face liniște în sală cu o prezentare care a durat aproape jumătate de oră și a captivat întreaga audiență; am fost impresionat atât de rigoarea prezentării și de calitatea expose-ului academic (pe bune) cât mai ales de modul elegant prin care autorii au prezentat concepte complicate într-un limbaj simplu și extrem de clar, iar totul a fost făcut cu zâmbetul pe buze. De fapt întregul eveniment de la Bistrița e un exemplu de urmat pentru și pentru tonul candid, cald și zâmbetele afișate de participanți.

Al doilea moment mai deosebit a fost alocuțiunea lui YO9CNU, Florin Predescu, venit de la Câmpina cu același tren, care m-a onorat cu prezența sa deosebit de plăcută atât la venire cât și la plecarea din Bistrița. L-am cunoscut pe Florin anul trecut, cu puțin timp înainte de evenimentul de la Friedrichshafen, cu ocazia unei plăcute vizite la sediul Federației. Drumurile ni s-au interesectat pe tot cuprinsul lui 2015 în diverse ocazii dintre care cea mai importantă a fost târgul din Germania. O personalitate stufoasă și o minte incitantă, Florin, YO9CNU, este singurul radioamator din România posesor al unui premiu IASME și a fost inițiatorul programului YOTA, Youngsters On The Air. Din cauza unui complex nefericit de împrejurări și în absența unei susțineri coerente și puternice din partea autorităților de resort din YO, acest program a fost însușit și aproape distrus în esența sa de diverse organizații europene care l-au redus la o simplă tabără de radioamatorism. Cu ocazia Adunării Generale YO5KUC de la Bistrița, Florin a făcut o trecere în revistă electrizantă, prezentând în detaliu mecanismele programelor de finanțare și modul în care se pot utiliza pentru diverse proiecte vocaționale care includ și activități de radioamatorism. Discursul a stimulat variate puncte de vedere și a catalizat câteva discuții care au încercat aprofundarea unor aspecte critice referitoare la finanțările din fonduri structurale. Din colțul meu, am savurat aceste dezbateri cu bucuria copilului care primește, simultan, mai multe jucării minunate neștiind cu care să se joace mai întâi. Spectacolul unor minți care conlucrează cu transparență la rezolvarea unor probleme este fascinant și reprezintă o schimbare de peisaj în îmbâcseala cu care am fost obișnuiți în ultimii ani.

După o scurtă pauză, o farfurie de plastic, cu câteva componente și circuite electronice a fost purtată din mână în mână de fiecare dintre cei prezenți odată ce Septy, YO5ER a început prezentarea unui proiect de balizaj, urmărire și arbitrare automată pentru concursurile de vânătoare de vulpi. Este un proiect excepțional și mă bucur că Septy și-a luat inima în dinți și a scris un excelent articol intitulat Radiogoniometria – întrecerea ce naște pasiunea. Ne-au fost prezentate mai multe circuite, câteva detectoare NFC, un senzor RF miniatură, două sau trei microcontrollere și un generator de „secundă” pentru cronometrarea cu precizie. YO5ER a descris în detaliu conceptul și fiecare componentă în parte și ne-a explicat ce vrea să facă: kit-uri individuale, pentru participanții la concursurile de vânătoare vulpi, bazate pe senzori de proximitate, pentru a asigura controlul automatizat al întregului concurs și un sistem modern de colectare a informațiilor necesare calculării scorului, stabilirii clasamentului și desemnării câștigătorilor. Am urmărit prezentarea plăcut impresionat de entuziasmul și de atitudinea tonică, pozitivă, a bunului meu amic năsăudean care nu s-a sfiit să constate că, probabil, era cel mai tânăr membru al audienței. Cu excepția mea, bineînțeles. 🙂 De fapt, Năsăudul este reprezentat de un nucleu de radioamatori pasionați a cărui medie de vârstă este cu mult sub media națională, un adevărat fenomen. Septy, YO5ER, Edi, YO5VAE, Florin, YO5PLP, Adrian, YO5PVA și Gabi (noul nostru coleg de club), YO5PVB sunt doar câțiva dintre năsăudenii activi în benzile de radioamatori. Mai multe informații pe Echolink Năsăud, un site întreținut prin eforturile aceluiași Septy, YO5ER.

Am fost deosebit de încântat să-l cunosc pe Popic, YO5DDD, Vasile Popa, al cărui glas l-am auzit doar în eter și al cărui discurs a animat atmosfera în timpul prezentării candidaturii celor patru invitați. Alături de Loți, YO5OCZ, din partea CSM Zalău, Popic a candidat la funcția de Președinte al Comisiei Centrale de unde ultrascurte a FRR. Ne-am bucurat să le ascultăm pledoaria, alături de Ioan Găspărel, YO5CGB și Ioan Purcelean, YO5IP care au candidat la funcția de Președinte al Comisiei Centrale Tehnice respectiv a Comisiei Centrale pentru Coordonarea Rețelei Naționale de Urgență.

Am fost bucuroși să îi avem oaspeți pe Melania, YO6PTX,  și pe YO6ORO, Viorel, ambii oaspeți sosiți din Reghin care cred că s-au simțit bine în atmosfera însuflețită de energia radioamatorilor din BN, ocazie cu care am înțeles că s-a stabilit organizarea unui „Field Day” pe meleagurile mureșene. Sper să-i dea curs cât mai mulți radioamatori.

Sesiunea de lucru s-a terminat relativ abrupt în jurul orei 14:00 când ne-am mutat cu toții la parterul clădirii, în sala de mese frumos aranjată de gazde, unde dezbaterile au continuat pe un ton vesel și cu foarte mult antren. Spre seară, cei puțin rămași au mai însuflețit atmosfera în camera radioclubului de unde am părăsit cu toții clădirea în jurul orei 19:30.

Aștept cu interes evenimentele verii și o nouă întâlnire cu ocazia „Summit-ului de toamnă” eveniment care va deveni unul obișnuit în calendarul clubului YO5KUC. „Dar până atunci — gândeam pe peronul gării din Bistrița în noapte, alături de YO5AM venit să ne conducă pe mine și pe YO9CNU  — „o să rămân cu amintirea plăcută a grupului vesel și a entuziasmului tineresc de care au dat dovadă toți cei prezenți la Adunarea Generală a Radioclubului CSM Bistrița…” Bistriţenii ce ne salvează când nimic altceva nu mai funcționează, așa cum titra un cotidian local, câteva zile mai târziu.

73 de YO3ITI