Linux în „shack”

Sunt convins că mulți dintre voi ați folosit sau măcar ați auzit de sisteme  de operare cu nucleu Linux și aplicații „open source”. În cele ce urmează voi încerca să împărtășesc experiența personală în utilizarea a unui astfel de sistem de operare în „shack”-ul propriu. Lista de aplicații prezentată este una incompletă, fiind trecute în revistă doar cele care s-au dovedit utile și au trecut testul timpului. Dar mai întâi o scurtă istorie.

În 1991 studentul finlandez Linus Torwalds, din pur hobby, a creat un nucleu de sistem de operare numit Linux. El a publicat codul sursă al acestui program și a invitat alti programatori să participe la acest mic proiect. Mai mulți programatori au răspuns invitației și de atunci, prin contributia a mii de programatori din îtreaga lume, a crescut și împachetat împreună cu alte programe cu sursă deschisă a devenit un sistem de operare capabil și performant, oferind o reală alternativă la sistemele de operare comerciale.

Există numeroase variante, numite distribuții, ai  acestui sistem de operare, multe fiind specializate,  dezvoltate pentru rezolvarea unor probleme particulare, sau altele fiind pur și simplu sunt niște experimente menite să exploreze direcții noi de dezvoltare.

Odată cu creșterea numărului de utilizatori proiectul a devenit interesant și din punct de vedere comercial, multe companii de renume investind bani, contribuind cod sursă sau chiar dezvoltând propriile aplicații pe această platformă.

Dintre contribuitorii comerciali majori putem aminti Red Hat,  Novell, IBM, Google, Oracle și chiar Microsoft.

Multă lume crede că atât sistemul de operare Linux cât și programele asociate sunt gratuite. Într-adevăr multe dintre ele sunt dar asta nu este o regulă generală. Confuzia probabil vine de la faptul ca termenul „free” în limba engleză poate semnifica atât „gratuit” cât și „liber”. În acest caz „free” se folosește cu sensul de liber. Libertatea în acest context constă în faptul că aceste programe sunt distribuite împreună cu codul sursă iar utilizatorul are dreptul  să facă modificări și  să redistribuie (sau chiar să le vândă) la rândul lui, cu condiția ca și modificările sa fie publicate.

Dintre distribuțiile majore gratuite de Linux amintim: Debian GNU/Linux,  Ubuntu Linux, openSuse sau Fedora Core.

Faptul că filozofia de dezvoltare „open source” rezonează cu multe aspecte ale radioamatorismului face acest sistem de operare extrem de potrivit pe calculatorul din „shack”-ul oricărui radioamator, fie el dxman, contestman sau amator al modurilor digitale.

De-a lungul timpului au apărut mai multe distribuții dedicate radioamatorilor, împachetate cu aplicații specifice radioamatorilor, dar aceste aplicații se pot rula fără probleme și pe orice altă distributie generică cum ar fi cele amintite mai sus.

În cele ce urmează voi prezenta o configurație pentru calculatorul din „shack” cu sistem de operare Linux și aplicații specifice.

Pentru simplitate vom utiliza  Ubuntu Linux, aceasta fiind foarte potrivit și începatorilor. Ubuntu vine în mai multe sub-variante (flawors), Xubuntu sau Lubuntu fiind potrivit și pentru calculatoare mai puțin performante. În acest moment versiunea curentă este  15.04  (Vivid Vervet). Se poate instala și versiunea 14.04LTS (Trusty Tahr), varianta cu suport prelungit (Long Term Support).

Procesul de instalare este foarte simplu, existând posibilitatea și de a încerca distribuția fără instalarea ei pe hard-disk.

Prima aplicație pe care o instalăm va fi aplicația pentru log. Există o sumedenie de aplicații din care putem alege  ca CQRLog, Xlog, Klog, TLF sau XTLF dar de  departe funcțiile cele mai avansate le oferă CQRLog. Nu trebuie sa ignorăm nici Xlog pentru ca este foarte usor de utilizat, și se pretează și la operare, mai neperetențiosa ce-i drept, în concursuri.

Pentru moduri de lucru prin satelit avem nevoie în primul rând să stim unde se află satelitul la un moment dat. Pentru asta putem folosi Gpredict, dar nu trebuie să ignorăm nici serviciile oferite prin aplicații web cum ar fi cel de pe situl: http://www.n2yo.com/

Găsim suficiente aplicații si pentru modurile digitale și fără să avem pretenția că epuizăm lista aplicaăiilor disponibile  putem sa amintim câteva în funcție de modul de lucru utilizat.

• Moduri text (rtty, psk): Fldigi, gMFSK. Kpsk, WSJT
• SSTV: QSSTV
• APRS: Xastir, aprsd
• Packet radio: ax25-tools, Linpac, protocol ax25 complet suportat de nucleul Linux.
• Echolink: Svxlink, Qtel
• SDR: Linrad, Gqrx, GNURadio

Pentru controlul transceiverului prin calculator (CAT) putem folosi Grig, sau Flrig prin intermediul librariei Hamlib, iar Chirp se pretează pentru programarea multor transceivere portabile.

Mai trebuie spus că această listă nu este una exhaustivă, fiind filtrata prin experiența personală. O listă mult mai completă și mai organizată se poate consulta la adresa http://radio.linux.org.au/

Aici ne oprim și cu promisiunea că într-o ediție viitoare vom explora mai îndeaproape aplicația CQRLog, YO5OLD va urează o saptămână excelentă.