Pata solară AR2443 a erupt ieri, producând o ejecție coronală de masă care va interacționa cu câmpul magnetic terestru mai devreme decât era așteptat, pe 6 noiembrie, la ora 18:00 UTC. Acest fenomen va produce, foarte probabil, furtuni geomagnetice de clasă G1 pe măsură ce Pământul va intra în acest nor solar cu activitate turbulentă.
Monitorizarea în timp real a producerii aurorelor boreale poate fi urmărită pe site-ul spacewather.com.
Reamintim că furtunile geomagnetice se produc ca urmare a evenimentelor solare care interacționează cu ionosfera. Aceste furtuni sunt clasificate de la G1 (cele mai ușoare) la G5 (cele mai severe), intensitatea lor fiind derivată din indicele K. Un indice K de 5 echivalează cu clasa G1, iar o valoare de 9 a acestui indice este asociată cu clasa G5 de furtuni geomagnetice.
Ejecțiile coronale de masă sunt mase gigantice de plasmă solară (gaze ionizate) expulzate din soare. Sunt direcționale și se produc cu oarecare ciclicitate, dar devin o problemă doar dacă se îndreaptă către Pământ.
Când interacționează cu ionosfera, determină câteva modificări importante. Datorită creșterii ionizării nivelelor inferioare ale ionosferei, crește absorbția frecvențelor cuprinse între 2 și 30 MHz; furtunile severe pot determina absorbții de 100%.
Cele mai afectate sunt zonele boreale. În timpul acestor furtuni, recepția radio în aceste zone este afectată de un fading profund și rapid din cauza neregularităților ionosferice care împrăștie semnalele radio atât de mult încât fac imposibilă orice comunicație.
În benzile superioare (de peste 30MHz), apar interferențe produse de reflexii necontrolate ale undelor radio. Lipsa omogenității ionosferei determină fluctuația semnalelor (un fenomen denumit scintilație) și distorsionează traseul pe care se propagă undele radio. În cazuri extreme, aceste distorsiuni pot afecta negativ sistemele sensibile la modificările de fază din benzile de peste 1 GHz (de pildă sistemele de poziționare globală, cu consecințe grave asupra coordonării traficului aerian, naval etc).
Alte efecte includ absorbția aurorală, efectul de multipathing și dispariția propagării pe traseul lung. Deasemenea, influențe de intensitate variabilă asupra rețelelor electrice vor provoca fluctuații de tensiune. Componentele de suprafață ale sateliților vor fi supuse unor câmpuri electrice suficient de intense pentru a le face luminiscente, sateliții de pe orbitele joase vor suferi un grad crescut de frânare orbitală, iar sistemele GPS vor avea nevoie de o recalibrare pentru a evita problemele de poziționare.
Pe de altă parte, un efect pozitiv (pentru cei care locuiesc la latitudini medii și mari) este faptul că aurorele boreale se deplasează către ecuator, oferind celor care nu au posibilitatea de a trăi experiența unei aurore boreale în mod normal, șansa de a vedea așa ceva. Și, deoarece propagarea oricum va fi de doi bani, mai bine ieși afară să te bucuri de un spectacol de lumini unic.
