Aventură la CQWW CW 160m — 2016

Am început să măsor trecerea anilor ca borne de referință la marile conteste care, din păcate, în legislația MTS figurează ca și condiții pentru clasificări sportive… și cam atât. Nu contează nivelul de dificultate, cerințele tehnice, psihice net superioare față de cele organizate de FRR și unde musai să ai o legitimație de sportiv, altfel nu contezi în clasamente. Desigur și contestele noastre sunt necesare și bine venite pentru dezvoltarea abilităților de operator, ca după aceea să râvnești la încercarea în marile conteste a abilităților câștigate. FRR, prin conducerea sa, ani de zile a rămas o „cenușăreasă” în marele „club” al MTS, acceptând cu miserupism și incompetență acută lucrurile strâmbe din legislația încropită tot de incompetenți. Daca și Federațiile Kempo, Oină și altele au reușit să introducă amendamente în forul Legislativ în interesul sportivilor săi, FRR nici o dată, niciuna ! Dacă la propunerile introducerii 160m în singurul contest în HF, YODX, chiar și colegii de marcă se împotrivesc cu diferite pretexte, ce să mai aștepți de la conducerea actuală a FRR ? În sfârșit, a venit și „CQWW CW 160m” — targetul meu era să depășesc rezultatul din 2015. Înainte de contest încercam stația doar cu 50W, primind controale bune din bătrâna Europă. Cu câteva ore înainte de contest, cu ai mei 400W primeam controale bune din JA — JA pe care, în timpul contestului, nu am mai reușit și din cauza marei aglomerații. Fix la ora 22 UTC de parcă cineva nevăzut ar fi ridicat o cortină imensa, apărând pe scenă corul uriaă al radioamatorilor de pretutindeni. Cu greu găseai un loc pentru RUN. Dacă ai găsit și ai permis să bei o gură de apă imediat auzeai… QRL ? Și apoi erai izgonit. Nu — în marile conteste concentrările sunt maxime și nu ai voie sa lași jos armele. Ca să pot lucra pe EX8M Pasko, am folosit 5 degete de la mâna stangă pe tastatură (Esc — F4 — F3 — F2 — F1 — F5) și două de la dreapta, pentru stație. (VFO 1 și 2, clar. Dar și bug–ul). Lucram în RUN undeva la 1.845 — văzând pe cluster indicativul lui Pasko care era și multiplicator, dar era pe undeva in 1.830 KHz. Cu al doilea VFO am calat frecvența pe el, dar foarte des săream înapoi la frecvența mea de RUN, lansănd TEST ca să nu pierd frecvența. Iar săream pe Pasko pândind momentul când pot chema. Era pe el un vacarm uriaș, toți chemau pe constructorul de finale. În sfârșit, după o oră de răbdare am reușit, dar, în acest timp, făceam QSO și pe frecvența mea de RUN. Propagarea — ca de obicei: ba s-a liniștit banda, ba în următorul moment de parcă mii de dobermani si pittbuli ronțăiau semnalele în bucăți.

Am plecat la vânătoare și aud pe prietenul meu „somnoros” Jeff, VY2ZM cu 579; chem — răspunde prompt și dădea un HI când am întrebat dacă nu cumva „Sleep?”. Un episod inedit am avut cu el la IARU 2015 când am moțăit și auzeam moara automată de CQ a lui Jeff. M-am trezit și am chemat. Culmea, și el moțăia după cum a postat un foto despre el. Am făcut schimb de foto pentru că afurisitul de YO5OCZ m-a prins când moțăiam. Participarea Rusiei și a Germaniei era copleșitoare, dar și a OK, OM și SP. Mă bucur că și YO parcă a mai sporit numărul de participanți. Când m-a chemat YO4SI Mircea, care venea bine, îmi imaginam antena lui de „zig-zag” demonstrând că dacă vrei, poți !

Acest mare contest percep ca un festin uriaș, o sărbătoare ca și altele în care, dacă intri cu motivație și plăcere, ai și mulțumiri, chiar dacă nu ești neapărat în top. La terminare, ecranul clusterului s-a albit, au rămas însa până dimineață o mulțime de stații care se mai bălăceau în propagarea generoasă, de parcă miile de semnale au curată banda asta atât de capricioasă.

Mi-am depășit propriul rezultat din 2015: 804 QSO și 58 de țări, cu peste 220.000 puncte. Dar, vai… vine UBN-ul — vom vedea.

73 de Miki